vineri, 3 iulie 2009



Apar ştiri ce indică izolarea diplomatică în care s-a trezit Iranul după izbucnirea crizei post-electorale.

Aşa cum anticipam în urmă cu ceva timp, Rusia începuse să dea dovadă de răceală încă de la Reuniunea Consiliului de Cooperare de la Şanghai, la care se adaugă şi alte câteva uşi trântite în nas lui Ahmadinejad:


"Russian President Dmitry Medvedev publicly greeted Ahmadinejad at a recent meeting of the Shanghai Cooperation Organization, but did not grant him a private meeting as he had the leaders of Pakistan and Afghanistan. In Belarus, the Iranian leader was met not by President Alexander Lukashenko, but by the speaker of the upper house of parliament.

A similar pattern has emerged in the Middle East, where Arab regimes have long been wary of Iran's ambitions. Authorities in Jordan withdrew licenses for two Iranian news organizations this week and the sultan of Oman reportedly canceled a trip to Tehran following the unrest after Iran's June 12 election.
Snubs and slights in the diplomatic world are common, sometimes almost imperceptible. But as long as Ahmadinejad remains in power, with the support of Iran's supreme leader, Ayatollah Ali Khamenei, there are concerns about how the messy fallout over his reelection will influence diplomacy regarding Iran's nuclear program, regional stature and relations with the U.S. and Europe."
Ştirea este preluată din Live-Blogul lui Nico Pitney, de pe Huffington Post.

Dacă mai punem la socoteală şi ratarea întâlnirii Ahmadinejad - Gaddafi, din motive încă neprecizate, e greu de evitat concluzia că pe relaţiile externe ale Iranului s-au fixat lacăte ce par de nedesfăcut. Nu e exclus să fie vorba de consecinţe ale unei atent şi discret orchestrate acţiuni diplomatice marca "Hillary Clinton", din ultima lună.

Într-un interviu de ieri, pe CNN, Fareed Zakaria crede că Iranul a ajuns, treptat, cu spatele la zid:

"...while it might seem like the West has few options, in reality, Iran has fewer. Its economy is doing badly, the regime is facing its greatest challenge since its founding, and its proxies in Lebanon, Iraq and elsewhere are all faring worse than it had expected. Let the supreme leader and President Ahmadinejad figure out what they should do first. Time might not be on their side."

Mai mult decât orice, prin aceste lacăte diplomatice acţionate inclusiv de state arabe, statutul de hegemon în Orientul Mijlociu al Teheranului e pus în cea mai largă măsură în pericol. Aceasta e tema care ar trebui să-i intereseze într-un grad mult mai mare decât ambiţia de a forţa rezultatul unor alegeri şi a-l impune pe Ahmadinejad ca preşedinte. Te întrebi, atunci, cum stau oamenii ăştia la capitolul "instinct de conservare"?

Interviul integral al lui Fareed, la http://edition.cnn.com/2009/WORLD/meast/07/02/zakaria.iranoutcome/index.html

Imaginea a fost preluată de la http://www.ilwu.ca/GR_lockout.JPG

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Faceți căutări pe acest blog

Postări populare