marți, 26 ianuarie 2010

Preşedinte pentru o singură repriză

De regulă, fiecare Preşedinte american de după F.D. Roosevelt vine la Casa Albă cu speranţa nemărturisită de a sta acolo timp de două mandate. După primii doi ani ai primului mandat, mai ales dacă a putut recolta şi ceva succese politice, Preşedintele nu mai face un secret din faptul că ţinteşte o realegere.

Magia artificială creată în jurul lui Obama, în 2008, mai că-i consacrase statutul de două mandate plus, dar primul an de preşedinţie - ezitant, confuz, ratat - i-a pus pe gânduri pe cei care îl propulsaseră spre Biroul Oval. Oamenii din spatele lui Obama gândesc pe termen lung, nu legat de un personaj pe care se decid să-l transforme în simbol conjunctural, ci în termenii unei agende privitoare la America şi la restul lumii, agendă ale cărei coordonate se pot schimba precum jucătorii într-un meci de hochei: toată linia de atac, dintr-o dată.

În mai puţin de o săptămână au apărut semne ciudate: declaraţia de război a lui Obama la adresa băncilor, supărarea pe Curtea Supremă, diverse alte accente populiste pe la întruniri cu amărâţii din fundu' ţării şi, ieri, declaraţia vice-regelui american al Afganistanului, potrivit căreia "As a soldier, my personal feeling is that there’s been enough fighting." (?!?!?!?!)http://www.ft.com/cms/s/0/30b0c4d8-091f-11df-ba88-00144feabdc0.html?nclick_check=1

Iar aseară, într-un interviu pe ABC, Obama a primit pesemne indicaţia să afirme răspicat: "I'd rather be a really good one-term president than a mediocre two-term president."

Una din două:

1) Ori Obama încearcă printr-un "îmi pare rău, dar vă părăsesc" să mobilizeze resurse, simpatie şi angajament politic pentru proiectele anului 2010, având ca singur scop evitarea unei alunecări la alegerile legislative din toamnă;

2) Ori făcătorii agendei sunt determinaţi să-l activeze la maximum pentru adoptarea acelor măsuri radicale, cvasi-ireversibile pentru America, dar politic suicidare pentru un Preşedinte care n-ar mai putea, obiectiv vorbind, să se mai gândească la un al doilea mandat.

Iar toate acestea se petrec în ajunul Mesajului privind Starea Uniunii, moment folosit aproape întotdeauna de Preşedinţii în funcţie pentru anunţarea unor deplasări fundamentale ale agendei lor politice...


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Faceți căutări pe acest blog

Postări populare