vineri, 12 februarie 2010

Atenţie! Mesajul lui Council on Foreign Relations despre Iran

Foarte scurt, bogat în substanţă şi fără echivoc în privinţa directivelor adresate lui Obama.

Postat ieri pe site-ul lui Council on Foreign Relations, mesajul semnat de chiar preşedintele C.F.R., Richard Haass (foto), este următorul:

"This administration has devoted enormous time to crafting U.S. policy toward Afghanistan. Yet what happens in Iran promises to be far more consequential for U.S. national security. It is time to adopt an "Iran First" American foreign policy, one that makes promoting political change in Iran the priority it deserves to be."

Deci, adio, Afganistan! Ochii pe Iran! Un mesaj mai explicit decât acesta ar fi probabil o insultă la adresa lui Obama. Oricum, indicaţiile preţioase se respectă, nu se mai dezbat.

Spre deziluzia romanticilor politici, Council on Foreing Relations a decretat că "Iran's future is unlikely to be determined on the streets of Tehran this month, the thirty-first anniversary of the revolution that ousted the Shah and brought Islamic rule to Iran. Neither the Revolutionary Guard nor the Green Movement is in a position to deliver a knockout blow to the other." Ceea ce indică: 1) informarea perfectă a CFR-ului asupra raporturilor reale de putere de la Teheran (contrar celor scrise în postarea mea anterioară) şi 2) posibilitatea ca jocurile dintre cele două părţi să se facă la masa verde (aici, "verdele" fiind o metaforă plurivalentă).

Cuvintele cele mai tari din mesaj sunt cele în care Richard Haass sugerează o acţiune sancţionatorie americană, desfăşurată în dispreţul ONU, element ce reprezintă o dovadă rară de radicalism în analizele şi recomandările C.F.R., motiv pentru care şi trebuie luat cu atât mai mult în serios: "This argues for assisting the Green Movement so that it can maintain access to the Internet, introducing (if need be without the blessing of the UN Security Council) additional sanctions aimed at the Revolutionary Guard, and aligning U.S. rhetoric with what Iranians themselves are saying in the streets of their country--that it's time for a reform of political rights and an end to economic mismanagement."

Şi acum să vedem ce se întâmplă în continuare...

Mesajul lui Haass se poate citi integral la http://www.cfr.org/publication/21419/putting_political_change_in_iran_first.html

Imaginile s-au preluat de la http://www.shatteringdenial.com/images/06/haas0603.jpg şi http://www.landor.com/one/lib/images/cases/cases2007a/6264-main.675w.jpg
UPDATE:
Reorientarea subită a lui Richard Haass în privinţa Iranului datează de vreo 3 săptămâni. Vina mea!
Într-un articol publicat în Newsweek - Enough Is Enough
Why we can no longer remain on the sidelines in the struggle for regime change in Iran
- Haass, un realist convins, afirmă net: "I've changed my mind. The nuclear talks are going nowhere. The Iranians appear intent on developing the means to produce a nuclear weapon; there is no other explanation for the secret uranium-enrichment facility discovered near the holy city of Qum. Fortunately, their nuclear program appears to have hit some technical snags, which puts off the need to decide whether to launch a preventive strike. Instead we should be focusing on another fact: Iran may be closer to profound political change than at any time since the revolution that ousted the shah 30 years ago."
Uşurinţa cu care a formulat ultima frază indică, pesemne, doza suficientă de informaţii corecte de care dispune asupra situaţiei interne din Iran. Întrucât, mai departe, susţine că "Supreme Leader Ayatollah Ali Khamenei has lost much of his legitimacy, as has the "elected" president, Mahmoud Ahmadinejad. The opposition Green Movement has grown larger and stronger than many predicted." Cam prea general, totuşi. Şi cam prea multă retorică de provenienţă neoconservatoare...
Urmează alte indicaţii preţioase, nu neapărat neoconservatoare în substanţa lor şi în retorica menită a le sprijini, dar suficient de determinate şi atent formulate: "Just as important as what to do is what to avoid. Congressmen and senior administration figures should avoid meeting with the regime. Any and all help for Iran's opposition should be nonviolent. Iran's opposition should be supported by Western governments, not led. In this vein, outsiders should refrain from articulating specific political objectives other than support for democracy and an end to violence and unlawful detention."
Iar concluzia, chiar dacă departe de "hai să-i bombardăm!", subliniază abandonarea realismului practicat, de regulă, de Haass: "This process is underway, and while it will take time, it promises the first good chance in decades to bring about an Iran that, even if less than a model country, would nonetheless act considerably better at home and abroad. Even a realist should recognize that it's an opportunity not to be missed."
Până să văd cum vor reacţiona Casa Albă şi Hillary, tare m-ar interesa o ieşire publică a lui Henry Kissinger...

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Faceți căutări pe acest blog

Postări populare