marți, 16 februarie 2010

Liber la cumpărat Preşedinţi: Citizens United v. Federal Election Commission - Partea a V-a

Urmează opinia concurentă semnată de Antonin Scalia, cel mai citit, rafinat, caustic şi fundamentalist dintre cei patru judecători conservatori ai Curţii Supreme. http://www.law.cornell.edu/supct/html/08-205.ZC1.html

Scalia critică, de fapt, opinia separată a judecătorilor liberali, fără a se concentra, în mod propriu-zis, asupra completării argumentelor la opinia majoritară, ceea ce indică, probabil, nevoia de a reduce cât mai mult din ecoul celor afirmate de minoritari. Dar despre viziunea liberalilor asupra acestei speţe voi discuta într-o postare viitoare.

Parcurgând ceea ce a scris Scalia, parcă citesc manifestul unui jurist liberal (în sensul apartenenţei la Stânga politică), profund ataşat de semnificaţiile şi ramificaţiile diverse ale libertăţii de exprimare, astfel cum aceasta este conţinută în Primul Amendament la Constituţie: "The dissent says that when the Framers “constitutionalized the right to free speech in the First Amendment, it was the free speech of individual Americans that they had in mind.” Post, at 37. That is no doubt true. All the provisions of the Bill of Rights set forth the rights of individual men and women—not, for example, of trees or polar bears. But the individual person’s right to speak includes the right to speak in association with other individual persons."

Extinderea drepturilor şi libertăţilor fundamentale asupra persoanelor juridice reprezintă un subiect ceva mai controversat în sistemul constituţional american, jurisprudenţa relativ săracă din această materie neconturând - cel puţin până la Citizens United v. FEC - un precedent solid şi necontestat. Tocmai această lacună a fost speculată, în speţă, de minoritari. În schimb, în Europa, problema a fost tranşată demult, Convenţia Europeană a Drepturilor Omului consacrând şi acoperirea persoanelor juridice.

"But to return to, and summarize, my principal point, which is the conformity of today’s opinion with the original meaning of the First Amendment . The Amendment is written in terms of “speech,” not speakers. Its text offers no foothold for excluding any category of speaker, from single individuals to partnerships of individuals, to unincorporated associations of individuals, to incorporated associations of individuals—and the dissent offers no evidence about the original meaning of the text to support any such exclusion. We are therefore simply left with the question whether the speech at issue in this case is “speech” covered by the First Amendment . No one says otherwise. A documentary film critical of a potential Presidential candidate is core political speech, and its nature as such does not change simply because it was funded by a corporation. Nor does the character of that funding produce any reduction whatever in the “inherent worth of the speech” and “its capacity for informing the public,” First Nat. Bank of Boston v. Bellotti , 435 U. S. 765, 777 (1978) . Indeed, to exclude or impede corporate speech is to muzzle the principal agents of the modern free economy. We should celebrate rather than condemn the addition of this speech to the public debate."

Să reţinem faptul că una din particularităţile conservatorismului adoptat de Antonin Scalia o constituie interpretarea originalistă a Constituţiei, adică raportarea strictă la ceea ce au gândit Părinţii Constituţiei americane în sec.18 (cu care Scalia totuşi nu a fost contemporan, şi care nici nu i-au trimis mesaje de pe lumea cealaltă), atunci când au scris Legea fundamentală. Originalismul este adesea legat de textualism, practic, de interpretarea literală a textului constituţional, un instrument de lucru care ignoră raţiunea, finalitatea şi contextul istoric al normei. Prin aceste modalităţi de interpretare a Constituţiei, juriştii de orientare conservatoare tind să "îngheţe" prevederile constituţionale la nivelul sec.18, negându-le orice dinamică şi descurajând ceea ce am putea numi o interpretare "creatoare" a Legii fundamentale, aptă să genereze drepturi şi libertăţi noi (de ex., dreptul femeii la întreruperea cursului sarcinii sau ocrotirea sferei private) din rândul celor pre-existente, dar întemeiate pe concepţii filozofice şi viziuni juridice moderne. Această orientare opusă poartă numele de Living Constitution şi urmăreşte adaptarea dispoziţiilor din Constituţie la evoluţia societăţii, în sferele ei deopotrivă materiale şi spirituale.

Ar fi multe de spus în legătură cu aceste două viziuni opuse, dar probabil că elementul esenţial care le caracterizează ar putea fi extremismul, astfel încât, fiecare luată şi aplicată separat este de natură să ducă la interpretări juridice eronate şi la consecinţe sociale cel puţin discutabile.

Dacă citim cu atenţie cel de-al doilea citat din opinia concurentă a lui Scalia, vom remarca o uşoară abandonare a concepţiei originaliste. Astfel, în 1791, atunci când a fost adoptat Primul Amendament, proaspăta republica era dominată nu de subiecte colective de drept (în niciun caz, de corporaţii şi sindicate), ci de persoane fizice care, chiar dacă se asociau, o făceau în modalităţi informale, nedând naştere la ficţiunea legală numită "persoană juridică". În aceste condiţii, doar o interpretare axată pe teza "Constituţiei vii" poate duce la concluzia că, deşi, la început, indivizii erau principalii beneficiari ai libertăţii de exprimare, totuşi, odată cu dezvoltarea societăţii americane - îndeosebi pe latura sa economică - mecanismele legale care i-au fost ataşate au permis constituirea masivă de subiecte colective de drept, a căror prezenţă în mediul juridic implică - pe lângă interpunerea în schimburile comerciale - şi participarea la schimbul de idei. O afirmă şi Scalia, atunci când scrie - cu temei - că "to exclude or impede corporate speech is to muzzle the principal agents of the modern free economy. We should celebrate rather than condemn the addition of this speech to the public debate." Într-adevăr, economia liberă modernă (nu cea din 1791) a adăugat - şi, cred eu, va mai aduce - alţi titulari ai libertăţii de exprimare, pe care nu ştiu dacă Părinţii Fondatori i-au avut în vedere...

Profilul lui Scalia poate fi documentat la http://en.wikipedia.org/wiki/Antonin_Scalia. Despre textualism, originalism şi Constituţia vie, se pot găsi resurse la http://en.wikipedia.org/wiki/Originalism, http://en.wikipedia.org/wiki/Textualism şi http://en.wikipedia.org/wiki/Living_Constitution

Imaginea vine de la http://lawyersusaonline.com/dcdicta/files/2007/10/antonin_scalia-photograph1.jpg

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Faceți căutări pe acest blog

Postări populare