joi, 29 aprilie 2010

Ipocrizia judiciară a lui Obama

Când Obama începe să facă pe nebunu' cu instanţele americane, mai precis cu judecătorii de extracţie ideologică ultra-conservatoare, asta se întâmplă fiindcă Preşedintele SUA are de apărat agenda Stângii care l-a împins la putere în 2008.

Aflăm de pe HuffingtonPost că, ieri, Obama "warned of a 'conservative' brand of judicial activism in which the courts are often not showing appropriate deference to the decision of lawmakers." Şi că "spoke of judges who ignore the will of Congress and the democratic process, imposing judicial solutions instead of letting the political process solve problems."

Pentru cine nu ştie, Curtea Supremă a Statelor Unite a dat de pământ (la unison, judecători conservatori şi liberali) cu o lege prin care Congresul american intenţionase să nege efectele unei decizii în care instanţa federală nr.1 a ţării se pronunţase anterior, într-un contencios constituţional. În consecinţă, în speţa Dickerson v. United States, 530 U.S. 428 (2000), Curtea a explicat pe înţelesul Congresului că, după ce ea decide pe o temă de constituţionalitate, Legislativul nu poate veni să-i anuleze decizia, reintroducând normal legală contrară Constituţiei, fiindcă that's the whole point: "eu te controlez pe tine, nu tu pe mine, şi nu tu îmi dictezi mie, ci faci ce-ţi spun eu că zice Constituţia!" (a se vedea Marbury v. Madison, 5 U.S. (1 Cranch) 137 (1803), adică decizia în temeiul căreia - deşi, prin impostură - Curtea Supremă şi-a arogat prerogativa controlului constituţionalităţii legilor).

Obama ştie asta foarte bine, dar e ipocrit.

A doua ipocrizie - şi mai mare decât prima - este că-i acuză pe judecătorii de Dreapta, de exact aceleaşi metehne pe care le au cei din zona Stângii, care, de peste 50 de ani, pronunţă decizii cu valoare constituţională, introducând pe uşa din dos - şi nu prin amendamente la Constituţie, supuse adoptării în cadrul unui proces democratic - o serie de norme, principii şi valori, ce se suprapun cu obiectivele politice ale liberalilor-radicali. Adică, practică ceea ce se cheamă, "activism judiciar." Roe v. Wade (consacrarea dreptului la avort), Bowers v. Hardwick şi Lawrence v. Texas (neconstituţionalitatea unor legi statale care sancţionau homosexualitatea), sau Texas v. Johnson (recunoaşterea dreptului de a arde drapelul naţional, ca formă de protest) reprezintă doar câteva exemple ale politizării justiţiei de către judecătorii liberali.

Din aceste raţiuni, procesul nominalizărilor la Curtea Supremă, ca şi lupta pentru ruperea echilibrului (relativ) ideologic actual, exprimat prin formula 4-4-1, constituie mize politice imense pentru orice Preşedinte la Casa Albă, indiferent de partidul şi setul de convingeri de care aparţine.


Articolul despre afirmaţiile lui Obama poate fi citit la http://www.huffingtonpost.com/2010/04/28/obama-supreme-court-warni_n_556317.html

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Faceți căutări pe acest blog

Postări populare