sâmbătă, 19 iunie 2010

Neoconservatorism versus realism

Cu şase luni înainte de alegerile din 2008, The National Interest online a găzduit un duel de idei între neoconservatorul Joshua Muravchik (stânga) şi realistul Stephen Walt (jos), fiecare expunând o sinteză reuşită a concepţiei pe care o reprezintă în materie de relaţii internaţionale, precum şi o destul de precisă critică a poziţiei adverse.

Cele două articole, precum şi replica ce a urmat, a fiecăruia dintre cei doi autori, se pot consulta la http://www.nationalinterest.org/Article.aspx?id=19672

În ceea ce mă priveşte - după multe lecturi grele în materie de istorie a neoconservatorismului, de la 1940 până în 2010 (una chiar foarte recentă, The Forty Years War. The Rise and Fall of the Neocons, from Nixon to Obama http://www.harpercollins.com/books/Forty-Years-War/?isbn=9780061253898), plus capacitatea de a privi în jur fără să fiu ipocrit - îmi este uşor să mă detaşez de tensiunea polemicii şi să ader, fără rezerve, la ceea ce scrie Stephen Walt: "If a physician misdiagnosed ailments with the regularity that neoconservatives have misread world politics, only patients with a death wish would remain in their care."

Ca la mai toţi neoconservatorii, în replica lui Muravchik se regăseşte aerul rece al atacului la persoană, promovat în lipsă de argumente, amintind de Troţki şi chiar de Lenin, părinţii lor intelectuali, chiar dacă neasumaţi explicit. Întrucât, în eseul său, Walt le-a aşezat oglinda în faţă, Muravchik îl face, pur şi simplu, impostor şi îl ia la mişto pentru faptul că recurge, în stil academic, la note de subsol: "I poke fun at Walt’s methodology: footnotes lend a patina of scholarliness to a coarse and dishonest argument." Iar menţiunea trântită brutal pe hârtie - fără referire la vreo sursă şi menită din start a-l decredibiliza pe adversarul de idei -, potrivit căreia "(Recently a convicted Hamas militant from Chicago entered Walt’s work into his sentencing record to justify his acts.)", e stalinistă de-a dreptul.

Fiecare e liber să citească cele două eseuri şi replicile subsecvente, să evalueze tezele şi stilul polemic, şi să aibă apoi o opţiune. Dincolo de disputa argumentelor teoretice, e bine să recunoaştem că, neoconservatorismul, ajuns la putere în America, a creat, printre altele, sub-produsele politice numite Karzai, Maliki şi Băsescu - trei lideri total refractari la ideea de alternanţă democratică la putere (atunci când vine vorba să o cedeze ei), adică exact principiul moral pe care neoconii pretind că vor să-l impună peste tot unde provoacă invazii militare şi politice în lume.

2 comentarii:

  1. Buna seara. Am ajuns din intamplare aici si mi-a placut ce am citit. Felicitari pentru preocupari si pentru o anumita finete a observatiei. O sa mai revin.

    RăspundețiȘtergere
  2. Multumesc frumos. Va astept. Inclusiv cu niste comentarii.

    RăspundețiȘtergere

Faceți căutări pe acest blog

Postări populare