sâmbătă, 14 mai 2011

America şi speranţa a doi dintre militarii ei



Wayne Porter şi Mark Mykleby, primul, căpitan, celălalt, colonel, în arme diferite ale forţelor armate americane, au scris un eseu destinat să reflecte crezul lor în nişte State Unite orientate spre propriile lor fracturi - sociale, economice şi morale -, iar nu spre dominaţia lumii.



Reuniţi sub pseudonimul "Mr.Y" (mai degrabă ca un duo de muzică pop, decât ca o replică la conspirativul "X" adoptat de George Kennan, într-un articol programatic al Războiului Rece, apărut în urmă cu peste şase decenii), Porter şi Mykleby aerisesc atmosfera pestilenţială din dezbaterea publică de peste Ocean, propunând A NATIONAL STRATEGIC NARRATIVE, pe care Woodrow Wilson Center s-a grăbit să le-o aprecieze, oferindu-le găzduire la http://www.wilsoncenter.org/events/docs/A%20National%20Strategic%20Narrative.pdf


Atenţie! Cei doi ofiţeri nu propun o strategie "militară" sau de "securitate naţională", ci un proiect naţional integrator, ce are ca scop "to frame our National policy decisions regarding investment, security, economic development, the environment, and engagement well into this century."


Atenţie! Băieţii nu sunt unii adunaţi de pe stradă, ci asistenţii lui Mike Mullen, amiralul care deţine cea mai înaltă funcţie militară din SUA: preşedintele comitetului şefilor de state majore reunite.


E o strategie întemeiată pe ... speranţă (incredibil căt de puţină atenţie capătă altminteri un astfel de sentiment de forţă în programele politice ale lumii contemporane, dincolo de evocarea sa demagogică). Autorii eseului vorbesc despre un moment crucial (care, poate, nu întâmplător, urmează lichidării liderului Al-Qaeda).


Într-o lume post-Osama bin Laden, ce - în mod pozitiv - poate dobândi semnificaţia inversă a dezastrului de la 11 septembrie 2001, "It is time for America to re-focus our national interests and principles through a long lens on the global environment of tomorrow. It is time to move beyond a strategy of containment to a strategy of sustainment (sustainability); from an emphasis on power and control to an emphasis on strength and influence; from a defensive posture of exclusion, to a proactive posture of engagement."


Cât bun-simţ pleacă din afirmaţia "We must recognize that security means more than defense, and sustaining security requires adaptation and evolution, the leverage of converging interests and interdependencies. To grow we must accept that competitors are not necessarily adversaries, and that a winner does not demand a loser. We must regain our credibility as a leader among peers, a beacon of hope, rather than an island fortress."


Te întrebi, cum să faci elita de la Washington să accepte preeminenţa unor valori precum "tolerance for all cultures, races, and religions; global opportunity for self-fulfillment; human dignity and freedom from exploitation; justice with compassion and equality under internationally recognized rule of law; sovereignty without tyranny, with assured freedom of expression; and an environment for entrepreneurial freedom and global prosperity, with access to markets, plentiful water and arable soil, clean and abundant energy, and adequate health services."


Strategia pe care o propun solicită enorm paradigma americană postbelică, cu noxele ei dogmatice, şovine, de intoleranţă şi aroganţă: "An important step toward re-establishing credible influence and applying it effectively is to close the “say-do” gap. This begins by avoiding the very western tendency to label or “bin” individuals, groups, organizations, and ideas. In complex systems, adaptation and variation demonstrate that “binning” is not only difficult, it often leads to unintended consequences. For example, labeling, or binning, Islamist radicals as “terrorists,” or worse, as “jihadis,” has resulted in two very different, and unfortunate unintended misperceptions: that all Muslims are thought of as “terrorists;” and, that those who pervert Islam into a hateful, anti-modernist ideology to justify unspeakable acts of violence are truly motivated by a religious struggle (the definition of “jihad,” and the obligation of all Muslims), rather than being seen as apostates waging war against society and innocents. This has resulted in the alienation of vast elements of the global Muslim community and has only frustrated efforts to accurately depict and marginalize extremism. Binning and labeling are legacies of a strategy intent on viewing the world as a closed system."



Vizionar şi profund sună imperativul de a renunţa la dogma competiţiei globale, "pe viaţă şi pe moarte": "Our former notion of competition as a zero sum game that
allowed for one winner and many losers, seems as inadequate today as Newton’s Laws of Motion (written about the same time as the Westphalia Peace) did to Albert Einstein and quantum physicists in the early Twentieth Century. It is time to move beyond a narrow Westphalian vision of the world, and to recognize the opportunities in globalization."


Inutil să precizez că, în perioada următoare, cei doi militari vor suporta atacuri infernale, de la liderii de opinie americani de Dreapta, cât de cât stilaţi, până la bigoţi de doi lei.


În 1947, Kennan era un funcţionar diplomatic cvasi-necunoscut. Conceptul pe care l-a dezvoltat ("îndiguirea", la acea dată, a Uniunii Sovietice, iar, după 1990, a oricărei ţări care îndrăznea să facă pe nebuna) a scris o istorie plină de sânge mereu proaspăt, cu extrem de puţine momente de glorie autentică.


Sunt foarte curios să văd câţi vor mai vorbi de Porter şi Mykleby peste 10 ani...




O fişă ultra-captivantă despre George Kennan găsiţi la http://en.wikipedia.org/wiki/George_F._Kennan


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Faceți căutări pe acest blog

Postări populare