marți, 27 martie 2012

Neoconservatorii sunt aroganţi, dar oneşti

Robert Kagan, preotul ideologic suprem al Neoconservatorilor, se întreabă, într-un nou eseu-fluviu, cu titlul The World America Made, cum ar fi arătat lumea dacă America nu ar fi modelat-o insistent în ultimele şase decenii.

Deloc antipatic în ceea ce scrie şi mult mai profund decât geamănul său propagandstic, William Kristol, Kagan oferă, adesea, argumente care te pun gânduri, stimulându-te inclusiv să cauţi cheia combaterii lor, uneori, chiar cu succes. Alteori, îţi face plăcere să-i dai dreptate, fără ca, în felul acesta, să simţi că-i faci o concesie. Pretenţiile lui, de afirmare, în continuare, a excepţionalismului american şi a preeminenţei Statelor Unite în lume nu trebuie să enerveze, ori să plictisească, tocmai pentru că, în prezent, competiţia globală nu se mai desfăşoară cu obosita (post)URSS, ci cu adversarul mult mai dinamic, surprinzător şi provocator, care este China. În general, şi atunci când neoconii nu sunt la butoanele Puterii, ei reuşesc să-şi promoveze agenda în mod indirect (ceea ce prestează, actualmente, Obama se înscrie perfect în paradigma lor de politică internaţională), iar scrierile unor Kagan, Kristol sau David Brooks nu se limitează la exerciţii teoretice, de supraestimare a rolului global destinat Americii şi de subevaluare a vulnerabilităţilor ei. Ele îşi asumă, aproape explicit, statutul unor proiecte cu finalitate practică, vizibile ulterior pe harta politică a lumii.

În partea introductivă a cărţii, hubris-ul american e pus bine în evidenţă (cu toate că lipsesc referirile la Coca-Cola, Mickey Mouse şi Cheeseburgeri), inclusiv în ceea ce priveşte contribuţia Statelor Unite la răspândirea democraţiei pe glob. Autorul scrie, fără a fi original, că "The United States, in fact, played a critical role in making the explosion of democracy possible."

Dacă s-ar fi oprit aici, Kagan n-ar fi ieşit din schema propagandistică standard a oricărui american conştient de vocaţia imperială a ţării sale. Ceea ce surprinde însă, este faptul că putem citi această continuare: "This was not because Americans pursued a consistent policy of promoting democracy around the world. They didn't. At various times throughout the Cold War, American policy often supported dictatorships as part of the battle against communism or simply out of indifference. It even permitted and at times encouraged the overthrow of democratic regimes deemed unreliable - Mossadegh in Iran in 1953, Arbenz in Guatemala in 1954, and Allende in Chile in 1973. At times American foreign policy was almost hostile to democracy. Richard Nixon regarded it as "not necessarily the best form of government for people in Asia, Africa and Latin America." (pag.26-27)

E bine când, pentru a sublinia un adevăr (la care semidocţii fac alergie, atunci când nu tac, pur şi simplu, din gură), nu trebuie să apelezi la vreun teoretician de la fosta "Ştefan Gheorghiu", şi ai, în schimb, la îndemână, însăşi mărturisirea purificată de orice echivoc a adversarului de idei.

Prin urmare, (şi) pentru neoconi, nu contează opţiunea ta democratică (mai mult sau mai puţin izbutită instituţional). Contează doar să fii "reliable". În momentul în care ai încetat să oferi încredere şi certitudinea că Washington-ul se poate baza pe tine, "Mossadegh" te cheamă. Sau, poate mai rău, "Allende". Atenţie extremă la această nuanţă introdusă de Kagan! Care admite, cu toată onestitatea, că America n-are nevoie de ataşamentul real faţă de democraţie, dacă vrea să fie, pe mai departe, farul călăuzitor al lumii făurite de ea însăşi, indiferent de numele şi forţa competitorilor săi. Că îi pot fi total indiferente regimul politic şi standardele libertăţilor constituţionale dintr-o ţară luată sub influenţă sa, câtă vreme şeful local e un team player.

Robert Kagan. Cel descris la http://en.wikipedia.org/wiki/Robert_Kagan
Fotografia a fost împrumutată de la http://marbury.typepad.com/marbury/2012/01/obamas-favourite-romney-adviser.html

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Faceți căutări pe acest blog

Postări populare