joi, 19 aprilie 2012

Marx pentru începători și avansați. Acum, și pe YouTube


Există prejudecăți și există vocația pentru studiul critic. Există impostură intelectuală, dar și onestitate, bună-credință și curajul de a admite limitele propriilor convingeri și de a nu respinge, în totalitate, concepții alternative. Există cărți și multe alte conținuturi de idei, în format clasic și electronic, și oameni înzestrați cu rezistența intelectuală de a le citi si examina critic, indiferent de autor, culoarea coperții sau mărimea fonturilor. În fine, există realitatea pe care o poți ignora, până când ea te pocnește de nu te mai vezi nici măcar pe Facebook.

Ieri, în cadrul unei n-aș numi-o “polemici”, fiindcă litera “p” are meritul să onoreze cuvinte mult mai grele, m-am prins din nou că o diplomă universitară nu e capabilă să deghizeze autosuficiența, gândirea de smoală, grobianismul și ieșirile de și din grotă, într-o ținută cu care să te poți afișa la o dezbatere, fie și lejeră, pe internet.

Ieri, cineva care a pretins ca l-a citit pe Marx de la un capăt la altul (al străzii) n-a fost în stare să distingă între “salariu” și “profit”.  Sunt convins că acum regretă.  Nu reacția de Europa Liberă, la care a recurs atunci când a constatat precaritatea și apoi epuizarea propriilor contra-argumente, ci lecturile parțiale și refuzul acceptării realității.

Suntem în anul 2012, în mijlocul unei debusolări economice globale. Au trecut două decenii de la The End-ul Războiului Rece, dar, la fel ca în acea perioadă, Marx tot nu se studiază la Phenian sau Havana, fiindcă ar echivala cu o erezie adresată preoților ideologici cu brand totalitar din cele două țări. Cum ar fi să le povestești nord-coreenilor despre textul din Ideologia germană, potrivit cu care "Pentru noi comunismul nu este o stare care trebuie creată, un ideal căruia va trebui să i se conformeze realitatea. Noi numim comunism mișcarea reală care suprimă starea actuală." (What????) În schimb, în Vest, nu poți juca în nicio ligă valorică a științelor sociale, în absența cursurilor sistematice de marxism, fie și pentru nevoia de a-l combate convingător pe Bărbos. 

Dar nu trebuie să joci în sfera științelor sociale, ori să practici politică în orice mod, ca să te preocupe înțelegerea a ceea ce, în fiecare zi, peste tot în lume, este reductibil la producție, mărfuri, bani, capital, întâmplător categorii ce se regăsesc aici, la http://en.wikipedia.org/wiki/Capital,_Volume_I . Majoritatea teoreticienilor și practicienilor (din Vest) sunt de acord că cea mai bună tomografie (fie și necomputerizată) a capitalismului a fost realizată de Bărbos. Așa că, de vrei să pricepi câte ceva din interacțiunea noțiunilor de mai sus, între ele și în raport cu propria ta persoană și viață (indiferent de locul în care ești poziționat față de muncă și capital), ai facultatea (nu și obligația) de a te documenta din volumul I.  Dincolo de orice conflict de clasă, prejudecăți ideologice și leneveală intelectuală, suntem cu toții – de la Goldman Sachs, până la cel mai prost plătit salariat de sweat shop din China – în aceeași barcă predispusă să ia apă în continuare. Iar de supraviețuit, trebuie să ne străduim să o facem împreună (fiindcă, din păcate, avem nevoie unii de alții - unii, de profit, iar alții, de salarii), până când următorul proiect social global va fi conceput de unii, botezat de alții și realizat de cine trebuie. 

Și cum ziua are doar 24 de ore, e clar că nimeni nu-și poate asuma lectura Capitalului, decât dacă poartă fular roșu de suporter la gât. De aceea, altfel decât schemele vulgar-simplificatoare ale marxismului, practicate exclusiv în fostul Est Roșu, există prezentări ale lui Marx numai bune de devorat, realizate în spațiile academice occidentale. Una dintre ele îi aparține lui David Harvey, un relaxat universitar britanic http://en.wikipedia.org/wiki/David_Harvey_%28geographer%29, ale cărui prelegeri se găsesc pe YouTube și pe site-ul http://davidharvey.org/

Pentru mine, Marx a căpătat întotdeauna valoare în mod indirect, prin criticile ce-i sunt aduse nu de amatori, ci de teoreticienii anti-comuniști de Liga Campionilor, gen Karl Popper. În felul în care un tip ca Popper depune eforturi construite migălos, nu de discreditare, ci de infirmare a ideilor lui Marx, ajung să observ cât de mult tinde să fie validat Bărbosul de adversari. Nemaivorbind de realitatea de dinainte și de după octombrie 2008. Din ambele zone capitaliste: cea din Vest și cea din Estul capitalist etatist (de la Moscova, la București, trecând prin Beijing), atât de ipocrit și mistificator numit "socialist."

Inutil să mai afirm că tot ce expune Harvey în clip e la îndemâna criticii și îndoielii oricui. Inclusiv a celui evocat la începutul postării. Tocmai ăsta-i farmecul.

Desenul vine de la http://www.toonpool.com/cartoons/Uncle%20Marx_25710 

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Faceți căutări pe acest blog

Postări populare